E una dintre cele mai bine cotate scoli. A fost fondata ca raspuns la o criza financiara anterioara, iar absolventii ei au ajuns printre cele mai mari nume in economie. E vorba despre Harvard Business School, al carei rector, Jay Light, spune ca e nevoie si acum de absolventii HBS. Poate chiar mai mult ca niciodata, desi realitatea il contrazice.
Din pacate, scoala lui trece prin momente critice acum. Contestata public din exterior si pe tacute din interior, HBS incearca sa se reinventeze. „Nu cautam uberliderul”, ci pe acei cativa oameni care au cea mai buna capacitate de a`i conduce pe ceilalti. Formam economistii care vor face in viitor, diferenta”, povesteste relaxata Deirdre Leopold, sefa departamentului de admitere si alocari ale burselor.
Recrutarile se fac prin intermediul celor cinci „antene” pe care HBS le are intinse in California, Paris, Tokyo, Hong Kong si Bombay. O alta va fi intinsa in curand la Shanghai.
Un master la HBS costa 80.000 de dolari pe an.
Cat priveste studentii, din cele doua treimi care aplica pentru o bursa (care acopera 23.000 de dolari pe an), doar 40% o obtin.
Intrebati de ce economisti care nu au avut scoala Harvardului au reusit sa prevada criza, in vreme ce „crema” expertilor nu, oficialii HBS au un raspuns oarecum surprinzator: ”Erau in afara, aveau avantajul distantei! Noi eram in interior..”, spun profesorii celei mai bine cotate scoli.
Lucrul acesta e doar pe jumatate adevarat. Poate ca vina apartine si indepartarii de la etica a profesorilor celebrei scoli. Nu multi stiu ca teoreticienii care predau acolo sunt si actionari ai unor importante fonduri de risc. Cazul lui Robert Merton este cel mai des citat. Profesor la Harvard, el a fost asociat in conducerea Long Term Capital (LTCM), unul din fondurile de risc mari, ajuns aproape in faliment in 1998. Prabusirea
