Gheţarul Sermeq Kullajeq din vestul Groenlandei, clasat în patrimoniul mondial al umanităţii, a început să se dezgheţe tot mai rapid, sub efectul încălzirii globale, iar perspectivele sunt "alarmante", susţin mai mulţi specialişti, citaţi de AFP. Glaciologul danez Andreas Peter Ahlstroem susţine că situţia acestui gheţar, unul dintre cei mai rapizi din lume, este "gravă, dramatică ", argumentând că lăţimea acestuia s-a redus cu 15 km din 2001, iar dislocarea sa în aisberguri "nu a fost nicicând aşa de rapidă" .
Colegul său, Shfaqat Abbas Khan, expert în studierea gheţarilor din Groenlanda la institutul spaţial din Danemarca, a făcut o constatare şi mai "alarmantă" .
"Acest gheţar, cel mai rapid din emisfera nordică şi unul dintre cei mai activi din lume, nu a mai deversat vreodată atâta gheaţă, respectiv mai mult de 30 km cubi pe an în prezent faţă de 10 km cubi în 2000 şi doar 5 km cubi în 1992. Sermeq Kullajeq este exemplul cel mai vizibil şi mai frapant al schimbării climatice" , a precizat Khan.
Iar situaţia gheţarului nu este singura din cea mai mare insulă a lumii.
"Numeroşi gheţari din Groenlanda se topesc într-un ritm mai mult sau mai puţin rapid, şi chiar un acord ambiţios la summitul despre climă de la Copenhaga din decembrie ne va putea stopa această evoluţie. Am putea spera doar la reducerea emisiilor de CO2, care să limiteze cât de cât dezastrul" , a mai arătat acesta.
Accelerarea topirii gheţarilor ar putea duce la o creştere a nivelului oceanelor mult peste estimările ONU, care au prognozat o mărire cu 18-59 cm a acestora până în 2100.
"Într-adevăr, dacă dezgheţarea constatată asupra gheţarilor din sud-estul, vestul şi nordul Groenlandei se extinde şi asupra restului insulei, nivelul mărilor ar putea creşte cu până la 1,5 metri la finalul secolului" , spune
