Mircea Cărtărescu: "Tocmai am văzut, cu oarecare întârziere, „Body of Lies”, filmul din 2008 al lui Ridley Scott cu un Leonardo DiCaprio incredibil." Sursa: Mediafax

Acest actor, care-ar fi putut rămâne forever frumuşelul din „Titanic”, o răsuflată superproducţie, a decis, împotriva curentului gloriei şi-al banilor, să devină un actor serios, pasionat, complet, un mare actor până la urmă. A jucat în filme de mâna întâi şi de mâna a doua, dar întotdeauna rolul său a făcut filmul. În „Body of Lies”, el e un agent CIA neconvenţional, produs al unei schimbări de strategie a (in)faimoasei agenţii. Evenimentele de la 11 septembrie 2001 şi războiul contra terorismului islamic au pus America în faţa unui mare paradox: în noul tip de război, scuturile antirachetă şi tehnologiile supersofisticate erau depăşite şi, virtual, învinse de un inamic intenţionat primitiv, care renunţase la orice mijloace electronice, care nu avea structuri ierarhice limpezi, care transmitea informaţiile şi ordinele prin viu grai sau prin bileţele, care folosea un sistem de circulaţie a banilor din mână-n mână, în afara conturilor bancare. Şi, mai ales, un adversar dispus la un sacrificiu total, pe care, dac-ar fi fost pus în slujba unei cauze bune, n-am ezita să-l numim eroic.

Pregătită să lupte cu o altă superputere care foloseşte aceleaşi rachete intercontinentale, aceleaşi submarine atomice şi aceleaşi portavioane, America (şi, alături de ea, celelalte democraţii ale lumii) a fost prinsă pe picior greşit de o lume involuată aproape în Epoca de Piatră, oricum în Evul Mediu, dar extraordinar de hotărâtă şi uimitor de inventivă. Singura armă rămasă valabilă contra acestei lumi, în panoplia CIA, era infiltrarea, abordarea terorismului la nivelul străzii şi al relaţiilor de la om la om. O întreagă generaţie de agenţi in filtraţi, cu o cunoaştere adâncă a lumii islamice şi a limbi