Formele virale reprezintă aproximativ 40% dintre toxi­infecţiile apărute la copii, dar pot fi întâlnite la orice vârstă. Ele sunt produse mai frecvent de rotavirusuri, dar şi de norovirusuri, unele adenovirusuri sau astrovirusuri. În mod specific, au o evoluţie mai blândă, apar după o perioadă mai lungă de incubaţie (peste 14 ore, uneori 24 şi 48 de ore de la consumul hranei contaminate), ţinând o perioadă mai scurtă de timp, de una-patru zile. Vărsăturile sunt un simptom predominant. Scaunele diareice sunt apoase, fără sânge, în număr mo­derat, de obicei patru pe zi. Cea mai importantă complicaţie este deshidratarea, mai ales dacă afectează copiii sau vârstnicii. Dacă apar ascensiuni febrile, ele nu depăşesc 38 grade Celsius.

Formele bacteriene sunt de obicei mai severe şi sunt cauzate de un număr mare de bacterii (stafilococ, salmonella, shigela, campylobacter, clostridium, Escherichia Coli etc.) sau periculoasele lor toxine, ce pot avea acţiune distructivă locală sau manifestată asupra întregului organism. Ele apar după o perioadă mai scurtă de incubaţie şi durează mai mult timp, uneori fiind necesare mai multe săptămâni sau luni pentru o recuperare completă. Deşi greţurile şi vărsăturile sunt prezente, simptomul principal sunt scaunele diareice frecvente, peste şase pe zi, la început apoase, dar ulterior cu sânge sau mucus. Ele se însoţesc de o stare generală alterată, cu febră ridicată, cefalee, scăderea tensiunii arteriale. Mai apar dureri abdominale severe sau uneori dureri la defecaţie, precum şi o stare de deshidratare.

Toxiinfecţiile pot avea uneori forme aşa-zis pseudogripale, în care predomină simptomele generale (febră, dureri musculare, cefalee, ameţeli) comparativ cu cele digestive, care sunt mai puţin evidente. De asemenea, la copii majoritatea infecţiilor respiratorii sau urinare se manifestă cu febră însoţită de o simptomatolog