E uimitor cum încape atâta istorie şi artă în aceste lăcaşuri, întocmite cu vrednicie, dar lăsate pradă timpului. Mănăstirile din Bucovina mai păstrează încă amprenta vremurilor de demult. Sursa: Cosmina IonitaSursa: Cosmina IonitaSursa: Cosmina Ionita
1 /.
Pornind din Vatra Dornei şi coborând serpentinele Mestecănişului, ajungi pe malul pârâului Putna şi, de aici, în inima Bucovinei. Tărâmul mănăstirilor te întâmpină cu case frumos aranjate, curţi curate şi mănăstiri unice în lume. Prima care iţi iese în cale este Mănăstirea Moldoviţa. La exterior, lăcaşul de cult iţi dă impresia unui mic fort, iar în interior biserica poartă o pictură aflată pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
O veche pisanie glăsuieşte că sfântul lăcaş îşi află originile încă din timpul voievozilor Muşatini. Dintre toate bisericile bucovinene, picturile exterioare de aici s-au păstrat cel mai bine. În partea nord-vestică a bisericii se află muzeul mănăstirii, care adăposteşte broderii, cărţi liturgice, descoperiri arheologice şi scaunul lui Petru Rareş.
Un pic mai sus, pe drumul spre Rădăuţi, se ridică semeaţă Mănăstirea Suceviţa. Construită ca o cetate unde să nu pătrundă picior păgân, complexul este un patrulater cu ziduri înalte şi groase. Turiştii pot observa contraforturi, metereze, un drum de strajă şi patru turnuri. Un ghid îţi povesteşte din cronicile lui Ion Neculce că mănăstirea ascunde încăperi ale vechii case domneşti, dar şi beciuri unde era păstrată averea bisericii.
Agale, prin soarele iute de munte şi mirosul de pin, turiştii se îndreaptă spre Mănăstirea Putna. Imaginea fortului apărat de răzeşii Măriei Sale este încă prezentă. Simbol al mitropoliei Moldovei din vremea lui Ştefan şi prima ctitorie a domnitorului, Putna te îndeamnă să-i treci pragul. Povestea alegerii locului de construcţie e fabuloasă