Arhiva FP. Imediat după violenţele postelectorale moldoveneşti din aprilie, Dan Dungaciu analiza pentru FP ajutorul pe care Europa crede că îl dă Moldovei prin Parteneriatul Estic: în locul unei promisiuni a aderării, vecinătatea eternă. Au schimbat alegerile anticipate politica UE faţă de Republica Moldova? Dar invers? Autor al unui impozant volum dedicat Moldovei ultimelor decenii, profesorul Dan Dungaciu recomanda în FP România nr. 10 (mai/ iunie) un ajutor mai relevant din partea României: cetăţenia românească în regim de urgenţă pentru basarabeni – obstacolele fiind doar câteva clişee. După recentele alegeri anticipate, mai doresc moldovenii cu aceeaşi ardoare cetăţenia românească? Le va fi aceasta mai uşor de acordat?

S-a spus de nenumărate ori că grila principală prin care trebuie developate orice evenimente de la Chişinău trebuie să fie geopolitică. Însă nu doar motivaţiile sau consecinţele trebuie cercetate la acest nivel, ci şi posibilele evoluţii. De aceea trebuie să revenim mereu la ea.

Actuala criză de la marginea spaţiului euro-atlantic a devenit o veritabilă hârtie de turnesol pentru diverse atitudini, viziuni sau proiecte politice regionale. Suntem într-un punct mort. Unul în care intenţiile, dar, mai ales, eşecurile, trebuie contabilizate. Să încercăm să facem asta – cu ochii, totuşi, la viitor.

Primul ambasador UE persona non grata

Evoluţiile de la Chişinău sunt acum cunoscute, iar resorturile încep să se limpezească. Tocmai de aceea, unii s-au grăbit să arate cu degetul „vinovaţii”. Dacă la început preşedintele Voronin a vorbit despre „fascism”, „pogrom” şi „forţe externe”, era firesc să revină cu identificări explicite. Şi a revenit: vinovatul principal este – cum altfel? – România.

Ce a urmat este fără precedent. R. Moldova impune vize pentru cetăţenii români, deşi, la sfâr