Dacă până de curând se tot vorbea despre exodul de la ţară la oraş, statisticile recente arată că 2% dintre tinerii cu vârste de peste 15 ani ar prefera să se mute la ţară. Sursa: Horia CalaceanuSursa: Remus Suciu

1 /.

În ceea ce priveşte situaţia ultimelor luni, compania GfK arată în studiul dat recent publicităţii că aproximativ acelaşi procent de tineri şi-a schimbat deja domiciliul din mediul urban în cel rural.

Din punctul de vedere al reprezentanţilor institutului de cercetare de piaţă, România a înregistrat o anomalie a cursului de migraţie, dominantă fiind mutarea de la oraş la sat, în condiţiile în care ţara noastră se caracterizează deja printr-un grad redus de urbanizare în comparaţie cu statele din Europa.

Magazinul în echilibru cu grădina

Pentru a face economie, majoritatea locuitorilor din oraşe îşi fac proviziile de la rudele de la ţară. Din acest punct de vedere, rudele şi cunoştinţele de la ţară reprezintă un spirijin important pentru o treime dintre orăşeni.

O altă sursă de legume şi fructe pentru cei de la oraş o reprezintă propriile grădini, chiar dacă locuiesc în zone urbane. Aproape un sfert dintre ei consumă astfel de alimente, mai ales cei care locuiesc în oraşe mici, cu mai puţin de 50.000 locuitori.

Indiferent dacă au sau nu o sursă de alimente la ţară sau o grădină proprie, pentru 85% dintre orăşeni alimentele cumpărate din piaţă fac parte din coşul de cumpărături.

Tinerii nu sunt foarte responsabili în ceea ce priveşte aprovizionarea în gospodărie şi preferă să îşi achiziţioneze chiar şi legumele şi fructele din hipermarketuri.

Bătrânii consumă ce produc

Chiar dacă stau la ţară, iar în gospodărie au animale şi grădini, românii din mediul rural nu se pot lipsi de produsele din magazine. Astfel, din studiul GfK, rezultă că s