Criza economică face ca România să întârzie la realizarea obiectivelor de mediu din domeniul nuclear negociate împreună cu Comisia Europeană.
România este în întârziere cu programele asumate, au declarat pentru Jurnalul Naţional surse din cadrul Ministerului Economiei. Potrivit acestora, oficialilor europeni nu le place lentoarea cu care se mişcă lucrurile în privinţa construcţiei depozitelor pentru deşeuri nucleare. "Nu s-au realizat decât 30%-40% din angajamentele luate", ne-au spus sursele. Ţara noastră vrea să construiască un depozit final de deşeuri slab şi mediu active până în 2014, conform Strategiei Naţionale pe Termen Mediu şi Lung Privind Gospodărirea în Siguranţă a Combustibilului Nuclear Uzat şi a Deşeurilor Radioactive. Acesta ar costa între 150 şi 220 de milioane de euro.
În plus, în 2055 trebuie să fie gata un depozit de mare adâncime, la 500-800 de metri, care va costa între 2,88 şi 4,4 miliarde de euro, potrivit estimărilor. În urma solicitărilor adresate, Ministerul Economiei a recunoscut că există în Tratatul de Aderare o obligativitate pentru "realizarea unui depozit de deşeuri de joasă şi medie activitate la Băiţa, în judeţul Bihor", însă nu a precizat stadiul realizării proiectului.
OBLIGAŢI PRIN LEGE
Obligaţia construcţiei îi revine Agenţiei Naţionale de Deşeuri Radioactive (ANDRAD). Pe principiul "poluatorul plăteşte", Nuclearelectrica trebuie să vireze 1,4 euro pe fiecare MWh produs către Fondul de management al deşeurilor radioactive, înfiinţat în anul 2007. Din aceşti bani trebuie să se realizeze atât depozitul final de deşeuri slab şi mediu active, cât şi cel geologic, având în vedere că în 2015 vor intra în funcţiune unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, iar în 2020 a doua centrală nucleară a ţării, potrivit planurilor oficiale. ANDRAD nu a infirmat şi nici nu a confirmat informaţiile noastre, îns