În Statele unite, Universitatea Princeton se bate doar cu Harvard şi Yale. În lume, nu a mai ratat de ani buni prezenţa în Top 10.
Asta şi datorită strategiei de a atrage tineri geniali din întreaga lume. Iar dacă ar trebui să găsim responsabili pentru "brain drain-ul" românesc (n.r. exodul creierelor), cei din New Jersey ar fi printre primii pe listă.
Studiul la Princeton şi studenţii români au doar un lucru în comun, performanţa. Fără capacitatea de obţine o bursă la prestigioasa universitate americană, românii nu ar fi ajuns aici, taxele fiind enorme.
Puternică şcoală de matematică de aici a reuşit să atragă crema studenţilor români. Totuşi, la universitatea privată din New Jersey vin şi români care studiază limbile străine, economia, literatura sau politica. Vin, dar nu se mai întorc, după cum arată un sondaj realizat de Asociaţia Studenţilor Români, primul club al românilor care studiază la Princeton. Grav este că, deşi dorinţa de a profesa acasă există, familia şi societatea mai prietenoasă nu pot compensa implicarea guvernamentală nesemnficiativă, salariile mici şi lipsa de respect pentru muncă. Astfel, cei care au organizat sondajul şi au tras câteva concluzii în urma voturilor, definesc românii care au studiat în afară drept "copiii nimănui". De ce? Pentru că învaţă pentru a veghea la dezvoltarea altora, iar conducerea din ţara natală nu le dă prea multe semne că îi vrea înapoi.
Bastion românesc la New Jersey
Imediat după 1989, românii cu rezultate deosebite s-au gândit că şansa de a studia afară este de nerefuzat. Cu ajutorul unui doctorand la Princeton, Theodor Brasoveanu, am refăcut drumul creierelor româneşti spre colosul universitar din New Jersey. "Din cunoştinţele mele, primii studenţi sosiţi în "libertate" (post-1989) au fost doctoranzi în cadrul şcolii de inginerie, printre care Liviu I