În acest an, recolta de grâu se cifrează la puţin peste 5 milioane de tone, cu o treime mai mică faţă de cea de dinainte de Revoluţie. Dacă până în urmă cu câţiva zeci de ani România era considerată „grânarul Europei”, în prezent am devenit importatorul continentului. În anul 1989, ţara noastră avea o recoltă de grâu de circa 8 milioane de tone, iar la exact 20 de ani producţia la această cereală este aproape la jumătate, puţin peste 5 milioane tone.

Reprezentanţii producătorilor agricoli spun că principala problemă care a dus la scăderea recoltelor a fost fărâmiţarea suprafeţelor agricole. „După ce s-a dat pământul înapoi la ţărani, o parte din aceştia nu au mai avut puterea financiară de a-l lucra, aşa s-au ajuns la recoltele pe care le avem acum. Totodată, avem peste 4 milioane de hectare parcelate. Să nu uităm că, în prezent, mai sunt peste 3 milioane de hectare de teren nelucrat”, ne-a declarat Ştefan Nicolae, preşedintele federaţiei agricole Agrostar.

Un alt efect distructiv pentru recoltele noastre de grâu a fost lipsa sistemului de irigaţii care din anii 1992-1993 a început să dispară, fiind furat chiar de ţărani.

Pentru producţie, doar soluţii electorale

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, cel mai prost an al grâului în ultimii 20 de ani a fost 2003, când recolta a ajuns la 2,47 milioane de tone. Aceasta nu a acoperit nici măcar necesarul de consum al României la acea vreme, fiind nevoiţi să importăm. Ani la fel de slabi au fost 1993, 1996 şi 2007, când recoltele nu au depăşit trei milioane de tone.

La polul opus se află chiar recolta de acum 20 de ani, când ţara noastră a produs peste 7,84 milioane tone de grâu. „Guvernul nu a găsit soluţii pentru o subvenţionare mai bună a agriculturii, astfel că toate ajutoarele au mai mult formă electorală decât economică. În zona politicilor agrico