Regele Mihai I mărturiseşte, într-un interviu acordat în exclusivitate postului de radio Europa Liberă, că în abandonarea Basarabiei nu s-a ţinut cont de "calea morală" pentru că pericolul rusesc era şi mai mare. Într-un interviu acordat în exclusivitate postului de radio Europa Liberă, Regele Mihai I al României vorbeşte despre contextul istoric al celei de-a doua conflagraţii mondiale, când România s-a găsit prinsă între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, alegând să intre în război de partea armatei lui Hitler, pentru a întoarce apoi armele, de partea URSS, relatează NewsIn.
Citiţi şi:
Putin cere Poloniei să întoarcă pagina. Ribbentrop-Molotov a fost pact de neagresiuneDan Dungaciu: Nedreptăţi istorice pentru RomâniaPactul Ribbentrop - Molotov: alianta impotriva democratieiPactul Ribbentrop-Molotov, ecouri după 70 de ani
Întrebat dacă nu ar fi fost mai onorabil pentru România să reziste ultimatumului sovietic din 1940, alegând astfel să apere Basarabia şi Bucovina de Nord, Regele Mihai aminteşte că, privilegiind calea morală, ne-am fi lăsat invadaţi de colosul URSS. " Nu ştim exact cum ar fi decurs lucrurile, dar sunt unele situaţii care trebuie abordate cu mare, mare precauţie. Este posibil ca oamenii care conduceau ţara să se fi gândit că era poate mai bine să accepte o situaţie umilitoare şi să salvgardeze independenţa restului ţării. Desigur, mulţi occidentali nu se gândesc la asta şi nu înţeleg cu adevarat în ce situaţie ne găseam noi ", adaugă Regele Mihai I.
România a pierdut definitiv Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei în 2 iunie 1940, când ruşii au adresat României un ultimatum pentru aceste teritorii. Era prima pierdere teritorială a României, survenită în urma înţelegerii dintre Stalin şi Hitler, pactul Ribbentrop - Molotov.
Mihai I îşi declină responsabilitatea: Antone