Ca toate cavităţile deschise ale organismului, vaginul beneficiază de o floră bacteriană. Prezenţa acestor microorganisme este normală, ele având o misiune de protecţie. Dar dacă echilibrul florei vaginale se modifică, alte bacterii, patogene, pot să se dezvolte şi să provoace infecţii.
Trebuie să ştim că, încă de la naştere, vaginul este populat de o floră bacteriană. Aceasta seamănă foarte mult cu flora vaginală a femeii adulte, din cauza hormonilor maternali care se menţin o perioadă în organismul copilului. Apoi, pe măsură ce aceşti hormoni dispar, flora se diversifică până la pubertate. O dată cu apariţia estrogenilor, la pubertate, cresc secreţiile vaginale şi treptat flora din zona intimă se transformă pentru a deveni cea normală în cazul unei femei adulte.
În principal, flora vaginală este formată din bacteria numită bacilul Doderlein sau lactobacil. Pot fi aproximativ zece milioane de bacterii la un mililitru. Lactobacilii fac parte din aceeaşi categorie de bacterii folosite la fabricarea iaurturilor. Ei asigură protecţia vaginului, producând peroxid de hidrogen (H2O2) şi acid lactic. Cele două substanţe stopează înmulţirea altor germeni patogeni. Acidul lactic permite menţinerea acidităţii naturale a vaginului, respectiv un pH între 3,8 şi 4,5.
Ceilalţi germeni, prezenţi în vagin într-o proporţie mică, au potenţial patogen. Unii factori, cum ar fi stresul, igiena intimă neadecvată sau tratamentele cu antibiotice, pot dezechilibra flora vaginală. Celelalte bacterii, cum ar fi anaerobe, gardnerella, mycoplasme, streptococi şi stafilococi, au tendinţa de a se multiplica şi a deveni patogene.
Când flora vaginală îşi pierde echilibrul, vorbim despre vaginoză (afecţiune vaginală comună determinată de înmulţirea excesivă a bacteriilor saprofite din vagin) sau de vaginită (scurgere vaginală mai abundentă sau o se
