Micuţii nu trebuie hrăniţi cu crenvurşti sau brânză topită, iar ciocolata se introduce în alimentaţie abia după vârsta de 2 ani. Sursa: Hepta

D in dorinţa de a-i vedea pe cei mici fericiţi, părinţii îi hrănesc de multe ori cu alimente gustoase, dar nocive. Repetarea greşelilor de alimentaţie le poate provoca alergii, indigestii, obezitate şi o imunitate scăzută.

Încă din primele zile de viaţă, laptele matern este cel care-i asigură bebeluşului hrana necesară şi suficientă. Cu toate acestea, multe mame aleg să le introducă în alimentaţie şi laptele praf, din teama că cel mic nu se hrăneşte suficient.

Medicul pediatru Simona Cioc spune că acest produs se introduce exclusiv în situaţiile în care mama nu are suficient lapte sau copilul nu poate să sugă şi nu ia în greutate. “Laptele matern este mult mai hrănitor, îi dezvoltă imunitatea şi asigură o bună dezvoltare a creierului”, precizează medicul. Riscul hrănirii iraţionale cu lapte praf este apariţia obezităţii la cel mic.

Mierea poate fi periculoasă

Odată cu diversificarea alimentaţiei apar alte greşeli: o serie de alimente considerate sănătoase pentru adult le pot face rău celor mici: laptele de vacă, citricele, mierea (produsă şi păstrată în condiţii improprii, poate produce toxine letale în intestinul unui bebeluş). Este recomandat ca acest aliment să fie introdus după vârsta de 1 an.

Tentaţia de a suplimenta alimentaţia cu lapte proaspăt de vacă este, de asemenea, foarte mare. Bebeluşul nu poate însă digera proteinele din laptele de vacă, iar pe de altă parte conţinutul mare de minerale din lapte îi poate afecta rinichii. Introducerea iaurtului cu fructe este o altă greşeală pe care o fac părinţii, arată medicul. „Este mult mai sănătos să adăugăm fructe într-un iaurt simplu, poate nu este la fel de dulce, însă este mai sănătos. În cazul