Cazul „Băsescu şi armele pentru Angola” ajută două corporaţii germane să încheie un mega-contract cu armata Greciei, în detrimentul Uzinei Mecanice Băbeni. Cine câştigă şi cine pierde din scandalul „Mircea Băsescu şi armele pentru Angola”? Dacă, la Bucureşti, miza politică este de notorietate, râmân nevăzuţi cei care pot fructifica şi economic scandalul. Sursa: ReutersSursa: Reuters
1 /.
Li se poate lua urma în Atena, capitala Greciei, acolo unde Ministerul elen al Apărării a anunţat, încă de începutul anului, o amplă operaţiune de demilitarizare.
Concret, e vorba despre un contract în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro pentru neutralizarea muniţiei NATO expirate din bazele logistice ale armatei.
Trei mari jucători de pe piaţa internaţională de armament se bat pentru afacerea cu fonduri guvernamentale greceşti. Două dintre ele sunt corporaţiile germane Rheinmetall AG, având cartierul general în Dusserdolf, şi Spezialtechnik Group, din Dresda, prin Spreewerk Luebben - divizia sa de demilitarizare. Al treilea este holdingul spaniol Maxam, amintit recent în celebrul caz „Băsescu şi armele”, ale cărui dedesubturi au fost devoalate ieri, de EVZ. Cantitatea totală de armament depăşit pe care guvernul grec a decis s-o distrugă este de aproape 25 de mii de tone. Adică de 12 ori mai mare decât, spre exemplu, muniţia depozitată în Portul Constanţa Sud-Agigea, la începutul acestui an, de firma patronată de nepoata preşedintelui României.
Războiul coloşilor din industria de armament
Primul episod din meciul coloşilor de armament s-a desfăşurat în perioada aprilie-mai 2009. Atunci, armata elenă a anunţat şi organizat licitaţia de încredinţare a contractului de 20 de milioane de euro. Câştigătorul rundei a fost Maxam Hellas (sucursala din Grecia a holdingului Maxam), dar, imediat, a fost contestat de c
