Guvernul îşi asumă astăzi răspunderea pe o lege a salarizării unitare care a fost modificată de patru-cinci ori în decursul discuţiilor cu sindicatele, demarate în primavară, iar forma rezultată este cel puţin o înjumătăţire a salariilor stabilite după prima rundă de negocieri. Ceea ce a născut, menţinut şi amplificat nemulţumirile reprezentanţilor bugetarilor, care acum ameninţă guvernul cu o grevă generală, pe 5 octombrie. Sursa: Răzvan Vălcăneanțu

În ceea ce priveşte coeficienţii de salarizare, care i-au făcut pe cei din educaţie, sănătate, sau pe funcţionari publici să se simtă lăsaţi la coada clasamentului bugetarilor, marile modificări au fost făcute în birourile de ministru, sub presiunea limitelor financiare, dar şi a timpului. De altfel, numărul de ore petrecute de specialişti, fie ei din mediul guvernamental sau sindical, nu ajunge nici măcar la jumătatea timpului de care au avut nevoie alte state europene pentru a pune la punct un sistem de salarizare unitar, deci echitabil.

Un exemplu este Germania, unde s-a lucrat aproape doi ani la legea unitară de salarizare a bugetarilor. În schimb, actul normativ pe care România încearcă să-l pună la punct de câţiva ani încoace a avut un deadline precis stabilit în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional, sfârşitul lui octombrie 2009, ceea ce a pus pe repede înainte şi negocierile, dar şi procedura de adoptare a proiectului, prin asumarea răspunderii. (Oana Crăciun)

Iată cum arată salariile de bază ale bugetarilor, aşa cum au fost gândite de guvern şi amendate de Parlament, calculate la nivelul de 705 lei stabilit pentru coeficientul 1 de bază în 2010:

FUNCŢII DE TOP:

Preşedintele României – 8.460 de lei

Preşedintele Senatului/Camerei Deputaţilor – 8.248 de lei

Liderii grupurilor parlamentare – 7.614 lei

Senatorii şi deputaţii