Preşedintele statului Honduras, Manuel Zelaya, s-a întors în ţara din America Centrală după trei luni de exil în Nicaragua.
Şeful statului hondurian, înlăturat de la putere pe 28 iunie, în urma unei lovituri de stat, s-a adăpostit în ambasada Braziliei din Tegucigalpa, în timp ce câteva sute de susţinători ai săi s-au strâns în faţa clădirii. Zelaya a declarat că traversat munţi şi râuri pentru a se întoarce în capitala Hondurasului, unde speră să aibă şansa de a discuta cu autorităţile.
Răspunsul autorităţilor honduriene a fost prompt: preşedintele interimar, Roberto Micheletti, a declarat starea de asediu şi a impus o interdicţie de circulaţie valabilă 15 ore. Deşi a fost ameninţat de autorităţi că va fi arestat, Manuel Zelaya a apărut la balconul ambasadei braziliene, cu tradiţionala pălărie albă de cowboy pe cap, şi şi-a salutat susţinătorii strânşi în faţa reprezenantanţei diplomatice a statului sud-american.
Reconstrucţia democraţiei honduriene
Preşedintele Zelaya a mărturisit corespondentului BBC de la Tegucigalpa că s-a întors ăn Honduras pentru a reinstaura democraţia într-o ţară care a căzut victimă puterii militare. "Am călătorit mai bine de 15 ore. Am depăşit obstacole ridicate de armată şi poliţie pe şoselele acestei ţări, care a fost răpită de forţele armatei", a spus preşedintele exilat, care a cerut trupelor să nu folosească forţa împotriva demonstranţilor adunaţi în faţa ambasadei Braziliei.
Ministrul de Externe brazilian, Celso Amorim, a negat orice implicare a ţării sale în revenirea lui Zelaya pe pământ hondurian. Amorim a declarat şi că Organizaţia Statelor Statelor Americane (OAS) nu are niciun amestec în tentativa reuşită a preşedintelui hondurian de întoarcere în ţara pe care o conduce de drept.
Manuel Zelaya a mai avut două încercări de a-şi încheia exilul. Mai întâi,
