În fiecare septembrie, Ceauşescu urca la vânătoare de cerb pe Valea Gurghiului. Îi plăcea să împuşte multe animale şi se enerva când nu reuşea să îşi atingă planul.
Miron Mândru, fost tehnician de vânătoare la Ocolul Silvic Gurghiu, l-a cunoscut pe Nicolae Ceauşescu în 1965. A fost prima vânătoare a preşedintelui pe Valea Gurghiului şi de atunci Mândru i-a rămas vânătorul care îl însoţea pas cu pas.
"Pentru cerbul carpatin venea Ceauşescu", îşi începe Mândru povestea, "în fiecare toamnă în luna septembrie, când e perioada boncănitului. Venea între 15 şi 30 septembrie, 1 octombrie. Comitetul judeţean de partid ne dădea telefoane şi tovarăşii veneau în control înainte, să pregătim potecile de vânătoare, drumurile, standurile unde stătea el la pândă, totul era pregătit, urmărit, unde stă vânatul, ştiam cu o lună, două înainte, făceam pregătiri serioase. Venea cu elicopterul până la castelul de la Lăpuşna sau la Fâncel sau pe Vârful Seaca. Îl aşteptam eu cu trei-patru pădurari şi îl luam în primire.
Stătea la noi două sau trei zile, seara şi dimineaţa ieşeam la pândă la cerb, la dibuit. Dimineaţa pe la ora 5:00 ne sculam şi ne urcam pe maşină sau pe elicopter şi mergeam sus la Seaca. Îl luam eu în primire şi mergeam pe poteci de munte, unde cerbii se băteau, nu erau aşa de atenţi.
Seara şi dimineaţa făceam pândă acolo la cerb şi în timpul zilei făceam vânătoare la urşi, mistreţi, cu gonaci. După ora 8: 00 sau 9:00, ne întâlneam în zona Caşva-Glăjărie şi aici făceam vânătoare la urs şi mistreţ. La vânătoare veneau oameni mulţi, 100-150 de gonaci, plus 30-40 de pădurari. Erau oameni din sat care scotoceau vânatul şi îl alungau către vânători.
Oamenii veneau de plăcere, cum merg şi acum să-l vadă pe şeful statului. Când se termina vânătoarea, le dădea un păhărel de horincă şi eventual un sandviş. Ocolul Silvi
