Topul „Forbes 500 Miliardari“ ne arată dimensiunile crizei din România. Faţă de anul trecut, averea însumată a celor mai bogaţi 500 de români s-a micşorat cu 25%. Iar 314 dintre aceştia „au intrat la apă“. Doar 186 şi-au conservat sau şi-au sporit forţa de business. Întrebare: e de bine sau de rău? Dacă ne-am ghida după principiul urii faţă de bogaţi, cultivat de comunişti aproape jumătate de secol, atunci am zice precum precupeaţa de la capul podului: bine le-a făcut, că aveau prea mult! Ca şi cum în afaceri ar exista un „prea mult“ şi un „prea puţin“...
Lucrurile merită privite însă altfel. Este sănătoasă pentru economie o asemenea contracţie? Pentru a căpăta un răspuns corect, trebuie să vedem cine a luat-o în sus şi cine în jos. Altfel spus, ce fel de afaceri prosperă pe timp de criză şi care au luat-o la vale.
Deschidem Topul „Forbes...“ şi parcurgem lista celor mai mari prăbuşiri. Lider detaşat, Gigi Becali - de la 725 la 200 de milioane de euro. Absolut logic: Becali a fost produsul speculaţiilor imobiliare, iar criza a lovit drastic în speculatori. Al doilea perdant: Zoltan Teszari – afectat de scăderea valorii acţiunilor RCS&RDS şi de marile investiţii (deocamdată, nerentabile) făcute în fotbal. Iar al treilea: Sorin Ovidiu Vântu – un alt speculant de clasă (ca şi Becali), dar la Bursă.
Trecem la marii câştigători ai crizei. Primii trei sunt industriaşi sută la sută: Ioan Niculae, Gabriel Popoviciu şi Dinu Patriciu. Toţi trei au mizat pe producţie, nu pe speculaţie. Cazul Niculae este chiar impresionant. Aproape şi-a dublat averea într-un an, ajungând la 1,2 miliarde de euro şi urcând de pe locul 12 pe 2. Motoarele imperiului său sunt industria chimică, agricultura şi energia.
Minusul lui Gigi Becali este aproape egal cu plusul lui Ioan Niculae: -525 de milioane faţă de +575 de milioane de euro. Este ce
