România este obligată să modifice legea privind stocarea datelor, pentru că prevederea este o directivă a Uniunii Europene. Legea UE prevede ca furnizorii de internet şi telefonie să stocheze informaţii cu privire la expeditorul şi destinatarul e-mailurilor, precum şi registre ale numerelor de telefon şi duratei apelurilor şi SMS-urilor trimise timp de şase luni, pentru cazul în care ele ar fi necesare în anchete penale sau pentru combaterea terorismului.

În aceste condiţii România este obligată să amendeze sau să schimbe legea declarată ieri, neconstituţională de Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi. Teoretic, Comisia Europeană ar putea demara o procedură de încălcare a Tratatului de Aderare, dacă România nu adoptă o lege de implementare a directivei. Majoritatea guvernelor europene şi Parlamentul European au aprobat măsura, mai puţin Irlanda, care a contestat-o afirmând că baza juridică a acesteia ar fi trebuit să fie alta. Irlanda a pierdut, însă, la Curtea Europeană de Justiţie. Dreptul european primează

Conform declaraţiilor făcute de Michele Cercone, purtător de cuvânt al comisarului pentru justiţie, citat de AFP, Comisia Europeană nu ia poziţie faţă de respingerea de către Curtea Constituţională a legii de implementare a directivei UE privind stocarea datelor, însă precedente din alte state membre arată că România este obligată să modifice legea şi să aplice dreptul european prioritar dreptul european. Decizia Curţii, aplaudată

Curtea Constituţională (CCR) a declarat ieri neconstituţională Legea nr 298/2008, care implementează directiva europeană privind stocarea datelor telefonice şi de e-mail. Curtea a acceptat şi recunoscut faptul că Legea 298 nu ar respecta dispoziţiile mai multor articole din Constituţie care reglementează drepturi fundamentale ale omului: articolul 28, privind secretul corespondenţei, articolul 26 pri