Anul trecut, inainte ca efectele crizei financiare sa ajunga in Est, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) parea o ramasita a erei de dupa Razboiul Rece.

Una din tarile care sustineau financiar BERD, Australia, si-a cerut banii inapoi, in timp ce una din noile membre ale Uniunii Europene, Cehia, a devenit prima tara care a renuntat la programele de creditare ale acesteia, scrie The New York Times.

Banca insa, care a contribuit la ghidarea tarilor est-europene din blocul sovietic catre era pietelor libere, si-a gasit un nou tel in stabilizarea acestor economii si protejarea progreselor inregistrate cu mari eforturi in anii de dupa caderea comunismului.

Instabilitatea regiunii a devenit evidenta recent, cand o licitatie de titluri de trezorerie a Letoniei nu a atras niciun cumparator. Esecul acestei licitatii a dus Letonia foarte aproape de masura drastica de a-si devaloriza moneda si a pus pe jar pietele monetare si financiare.

Aceasta este doar cea mai recenta dintre problemele cu care se confrunta Europa de Est.

Boom-ul nesustenabil din Est

Cresterea puternica din ultimii ani s-a dovedit a fi nesustenabila, bazandu-se prea mult pe fluxuri de capital de peste hotare, fluxuri care au secat.

Drept rezultat, 2009 a fost unul din cei mai prolifici ani din istoria BERD. Acum, banca incearca sa sporeasca finantarea pentru a contribui la combaterea efectelor crizei mondiale asupra regiunii, care are datorii coplesitoare in alte monede ca euro, franci elvetieni si coroane suedeze.

Banca a injectat bani in institutii financiare care crediteaza in regiune.

In mai, aceasta anunta ca va pompa 578 de milioane de dolari (392,3 mil. euro) in subsidiarele est-europene ale bancii italiene UniCredit, cel mai mare grup bancar din regiune.

Intr-o scrisoare adresata tarilor membre, inclusiv Statele Un