Pentru ca ultimele intamplari politice frizeaza tot mai mult absurdul, voi incerca, pentru inceput, o demonstratie prin reducere la absurd. Sa incepem printr-un exercitiu de imaginatie. Sa ne imaginam ca, imediat dupa anuntarea votului favorabil motiunii de cenzura, partidele care au asigurat succesul motiunii (PNL, UDMR, PSD), impreuna cu grupul minoritatilor, s-ar fi pus de acord asupra sustinerii unui candidat independent comun pentru pozitia de premier si ca acesta s-ar fi numit Lucian Croitoru. Credeti ca Traian Basescu ar fi acceptat propunerea si ar fi emis decretul de desemnare pentru acest onorabil personaj? Mi se pare evident ca nu.
De aici rezulta ca singurul defect al primarului Sibiului este acela ca nu este candidatul presedintelui. Traian Basescu l-ar fi putut desemna pe Klaus Iohannis la fel de bine cum l-a desemnat pe Lucian Croitoru. De altfel, a si declarat-o intr-o emisiune la B1TV: "Este foarte bun si nu as fi avut nici o problema sa il desemnez prim-ministru daca nu ar fi fost propus de grupul de la Grivco PSD-PNL-UDMR". Povestea cu lipsa de expertiza in economie este o gogorita pe care n-o crede nici emitentul ei (principala atributie din fisa postului unui prim-ministru este aceea de a conduce o echipa formata din ministri; el poate avea eminenti economisti drept consilieri sau titulari ai portofoliilor de la Finante, Industrie etc.). Deci, respingerea propunerii noii majoritati parlamentare a avut drept unica motivatie faptul ca, acceptand-o, Traian Basescu nu ar mai fi putut controla Guvernul.
Acum, sa continuam exercitiul de imaginatie. Sa presupunem deci ca, printr-o minune, presedintele ar fi recunoscut ca exista o noua majoritate si ca aceasta are un candidat, iar propunerea "grupului de la Grivco" ar fi fost acceptata. Astazi am fi avut deja instalat in Palatul Victoria un guvern legitimat de catre Parlament.
