Instabilitatea actualei scene politice şi nesfârşitele dispute între instituţiile statului îi fac pe mulţi români să resimtă lipsa unui arbitru în viaţa politică românească şi să se întrebe dacă nu cumva monarhia este soluţia care să aducă echilibru. Sursa: Muzeul Național de Istorie a României

1 /.

Iar cei peste 40 de ani de comunism, urmaţi de o tranziţie dificilă, contribuie la această opţiune. Istoric, România a cunoscut mai mulţi ani de monarhie decât de republică: 66 pentru prima formă de guvernământ (1881-1947) şi 62 pentru cea de-a doua (1947-2009). Perioada monarhică i-a adus statului succese precum obţinerea independenţei, unificarea teritoriilor locuite de români sau consolidarea instituţională, însă şi derapaje precum dictatura regală a lui Carol al II-lea.

Revenirea la monarhie, "aproape imposibilă"

În prezent, revenirea la o formă de guvernământ monarhică se împiedică de mai multe obstacole. Conform unui sondaj realizat în septembrie 2008, 16% dintre români ar dori ca forma de guvernământ a ţării să fie monarhia. Politologul Cristian Pîrvulescu e de părere că această cifră este "foarte mică" şi că "se bazează, în cea mai mare măsură, pe necunoaşterea rolului monarhiei constituţionale în România".

"Schimbarea formei de guvernământ este aproape imposibilă şi asta pentru că nu există nu există niciun fel de dezbatere sau sprijin politic şi social pentru monarhie în România", consideră el.

"Cred că monarhia constituţională este cea mai potrivită poporului român. Dar nu cred că, istoric, se va întâmpla în următoarea generaţie", Stelian Tănase

În cazul României, un prim inconvenient este de natură constituţională: "În primul rând, articolul din Constituţie privind interzicerea schimbării formei de guvernământ, ceea ce face foarte dificilă, dacă nu imposibilă, schimba