Analiză. Anul viitor, FP România va înlocui ciclul retrospectiv „După 20 de ani“, cu unul proiectiv – „Peste 20 de ani“. În avanpremieră, cu ocazia Zilei Armatei, trei scenarii despre evoluţia forţelor armate române. Într-un scenariu realist lipsa fondurilor reduce nivelul credibilităţii armatei şi a ţării în relaţiile cu aliaţii. În cel optimist, bugetul Apărării sare bine de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO.

Evoluţia oricărei armate depinde de cea a societăţii din care face parte, în special de domeniile politic, economic, social şi moral. La rândul său, evoluţia oricărei comunităţi umane depinde atât de factori interni cât şi de cei externi, dintre care cel mai important este cel de securitate. Pentru a estima cum va arăta armata peste 20 de ani, voi lua în calcul aceşti factori.

Având în vedere multitudinea de posibilităţi pentru evoluţia fiecărui factor menţionat şi spaţiul editorial limitat, voi concentra schiţa mea de prognoză în trei scenarii cu mai mari şanse de a fi confirmate de realitate: pesimist –

mai puţin probabil, realist – cel mai probabil şi optimist – cel mai puţin probabil.

Scenariul pesimist

Pe baza aprecierilor mai multor experţi români şi străini - potrivit cărora un conflict armat major, în care să fie atrasă şi România este puţin probabil în următorii ani - conducerea ţării decide să menţină bugetul pentru apărare, în următorii 5-6 ani, la cote mai reduse decât cele necesare. În aceste condiţii, infrastructura pentru apărare se degradează, moralul personalului militar şi civil se erodează, tehnica de luptă se uzează fizic şi moral iar capacitatea combativă a armatei se reduce la cel mai scăzut nivel din 1990.

Cea mai mare parte a resurselor alocate pentru apărare sunt folosite pentru a menţine capacitatea de luptă - la standarde apropiate de cele ale NATO - a forţelor din t