Şi cetăţenii, la fel ca firmele, ar putea să intre în insolvenţă şi să-şi declare falimentul personal, pentru a se proteja de creditori. Un proiect de lege în acest sens se află în dezbatere la Senat, după ce a fost elaborat de avocatul Gheorghe Piperea şi depus de senatorul Iulian Urban. Deşi la prima vedere poate crea oricui un disconfort, aceasta poate fi o soluţie bună pentru românii împovăraţi de credite care şi-au pierdut locul de muncă şi nu îşi mai pot plăti ratele la bancă. Cel puţin 10.000 de persoane care au de returnat împrumuturi de câteva zeci de mii de euro ar putea avea de câştigat din această măsură, consideră avocatul Dinu Petre, partener la Cunescu, Balaciu şi Asociaţii. Sursa: REUTERS
Potrivit acestuia, în perioada următoare, atât statul, cât şi băncile şi instituţiile financiare nebancare (IFN) se vor îndrepta către recuperarea sumelor restante de la cetăţeni. Dacă proiectul de lege ar fi adoptat de parlament, persoanele care nu îşi mai pot plăti restanţele ar putea decide să intre în insolvenţă, după depunerea unei cereri în instanţă.
Răgaz de trei ani
Din momentul intrării în insolvenţă, datoriile îngheaţă şi nu se mai adună penalizări. Judecătorul studiază fiecare caz în parte şi poate aproba un plan de reeşalonare şi de renegociere a unor contracte care nu pot fi onorate. Timp de trei ani, datornicul se poate pune pe picioare fără să fie executat silit, dacă aduce dovezi că se poate redresa, spune Dinu Petre.
Dacă însă nu mai e nimic de făcut, este declarat falimentul, iar bunurile îi sunt vândute. Totuşi, dacă debitorul nu a ajuns în această situaţie din vina sa, el va putea rămâne în locuinţă încă doi ani, având asigurat şi traiul zilnic timp de un an. Pe de altă parte, debitorul va pierde încrederea creditorilor.
„Este clar că o persoană care îşi declară falimentul nu va putea
