Preşedintele eston Toomas Hendrik Ilves şi-a înaintat, formal, candidatura pentru funcţia de preşedinte al Consiliul European sau pentru cea de şef al diplomaţiei UE, scrie „EUObserver”. Sursa: Reuters
Gestul e un alt semnal venit dinspre noile state membre, care vor transparentizarea negocierilor pentru desemnarea înalţilor funcţionari UE, negocieri învăluite până acum în secret.
Recent, Polonia a cerut ca liderii UE să-i audieze pe candidaţii propuşi pentru cele două funcţii, create de Tratatul de la Lisabona. Varşovia încerca astfel să asigure transparenţa procesului, dar şi să garanteze că esticii au o influenţă într-o chestiune în care cel mai greu cuvânt îl au Franţa şi Germania.
„Sovietizarea” procesului de decizie
Toomas Hendrik Ilves e unul dintre cei trei candidaţi ce şi-au anunţat oficial dorinţa de a intra în cursa electorală. Fostul premier irlandez John Bruton şi fostul preşedinte leton, Vaira Vike-Freiberga, vizează şi ei şefia Consiliului UE.
Vike-Freiberga a criticat, joi, procesul de negocieri, care se desfăşoară „în întuneric şi în spatele uşilor închise”. Fosta şefă a statului baltic, scrie „The Daily Telegraph”, a apreciat că UE ar trebui „să nu mai lucreze precum fosta Uniune Sovietică”.
Cei trei nu au şanse de succes. Premierul belgian, Herman Van Rompuy, e favorit pentru şefia Consiliului UE, omologul olandez, Peter Balkenende, fiind un alt nume vehiculat. Cei doi nu au înaintat însă o candidatură formală. În aşteptarea summitului din 19 noiembrie, când liderii UE vor nominaliza persoanele potrivite pentru înaltele funcţii, nici un alt candidat nu a ieşit la vedere.
Zilele trecute, premierul Suediei, ţara care deţine preşedinţia UE, a oferit un argument pentru discreţia negocierilor, observând că unii candidaţi la funcţiile UE, premieri sau preşedinţi
