Răzvan Exarhu: "În afară de exerciţiul soft de conştiinţă există şi o altă parte bună a acestei poveşti cu aer de fabulă modernă cântată de Bono. Aceea că se încheie fără a ne spune câţi oameni din 100 apreciază zilnic ceea ce au."

Nişte tipi curioşi, dar şi implicaţi, s-au întrebat cum ar arăta lumea dacă populaţia s-ar reduce statistic la 100 de oameni. Păstrând proporţiile, fireşte şi privind destul de relaxat aproximarea, lumea noastră ar însemna 61 de asiatici, 12 europeni, 8 nordamericani, 5 sud-americani, 13 africani şi un singur reprezentant al Oceaniei.

Studiul iniţial, publicat în 1990 cu titlul “State of the Village Report”, de Donella Meadows, reducea totul la 1.000 de oameni, încercând să explice şi să pacifice diferenţele din jurul nostru. De atunci, această descriere simplificată a tuturor amănuntelor care construiesc ceea ce vedem la televizor şi în jur a trecut prin mai multe transformări, iar datele au fost adaptate stării de acum a realităţii.

Prima lovitură aduce vorba despre egalitate, pentru că jumătate din populaţie ar fi formată din femei şi restul din bărbaţi, deocamdată. Din cei 100 de locuitori ai acestei lumi miniaturale, 47 ar locui într-o zonă urbană şi 9 din toţi ar suferi de o formă de handicap.

Pentru că românii sunt europenii care au călătorit cel mai puţin şi pentru că ei au o încredere mare în armată, o să pară ciudat că doar 33 ar fi creştini, între care îi socotim şi pe catolici, protestanţi, ortodocşi, anglicani şi ceilalţi. Musulmani ar fi 18, hinduşi 14, cei fără religie ar fi 16, budiştii 6 şi cei care practică alte culte ar fi 13. Deşi înţelegerea greşită a diferenţelor de credinţă produce încă ştiri spectaculoase pentru telespectatori şi investitori, partea care descrie condiţiile în care trăiesc toţi cei enumeraţi mai sus începe spectaculos.

Lipsa condiţiilo