Oraşul este împânzit de steaguri, se aud avioane trecând, câteva străzi centrale au fost închise pentru parada militară, puţinii veterani rămaşi în viaţă îşi scot decoraţiile de la naftalină, iar în alte colţuri de oraş oamenii se înghesuie la o porţie de fasole cu cârnaţi sau asistă la spectacole de muzică populară. Aşa arată Bucureştiul de 1 Decembrie recompus din scurte imagini. Sursa: Razvan Valcaneantu În recent apăruta carte „Prin perdea”, Aurora Liiceanu poveteşte un episod hazliu. În perioada comunistă, fiul ei, copil la grădiniţă, o întreabă la vederea unui steag dacă o trec fiorii. Ea se gândeşte puţin şi, dându-şi seama că nu are rost să îl mintă, îi răspunde scurt:nu. Reacţia copilului: ce ne facem, mama, nici pe mine? Apoi ea contextualizează întâmplarea, explicând că la grădiniţă copiii erau învăţaţi că atunci când văd tricolorul trebuie să îi treacă fiorii. Zi liberă Pentru mulţi români, Ziua Naţională înseamnă liber de la serviciu. „Pentru mine, Ziua Naţională are semnificaţie poate doar prin prisma faptului că nu mă duc la muncă”, spune Oana-Maria, de 26 de ani, care lucrează ca redactor online. „Încă mai primesc urări de La Mulţi Ani, române! la care răspund cu un zâmbet uşor jenat”, spune aceasta, precizând că jena şi-o explică prin propaganda politică din copilărie. „Altfel, Ziua Naţională este un prilej de discursuri politice la televizor, pe care încerc să le ocolesc”. Nici pentru Rodica Vilcu, care are 29 de ani şi lucrează în secretariat, Ziua Naţională nu înseamnă mare lucru. „Sunt prea dezamăgită de ţara asta din toate punctele de vedere, începând cu educaţia, sistemul sanitar”, spune ea, adăugând că nu este prea încântată de faptul că este româncă. „Nu am un mare simţ civic şi nu sunt motivată să scot drapelul pe balcon, cum am văzut ici-colo”, spune Diana Bogdan, masterandă şi care lucrează în corporate media publishing. Pentru ea, 1 Decem