Victoria lui Traian Băsescu, după un mandat marcat profund de conflicte politice, spune multe despre percepţia românilor asupra modelului de preşedinte pe care îl preferă, la 20 de ani de la prăbuşirea dictaturii comuniste. Sursa: Reuters
O analiză a votului de ieri arată că, la distanţă de două decenii, românii continuă să opteze pentru un preşedinte puternic, unii ar spune prea puternic în raport cu atribuţiile conferite de Constituţie. De fapt, ce au votat ieri românii, la limită: un "preşedinte-jucător", deşi Legea fundamentală vorbeşte despre un preşedinte mediator; un preşedinte care a promis, chiar din timpul campaniei electorale, că va continua pe aceeaşi linie- "lupta cu sistemul ticăloşit", un preşedinte care a proclamat "alianţa cu poporul".
Prima provocare: formarea guvernului
Pentru a ne imagina cum va arăta România politică a celui de-al doilea mandat al lui Traian Băsescu este poate suficient să privim în urmă cu cinci ani şi să luăm de bună declaraţia sa conform căreia va continua lupta cu politicienii care au viziuni diferite în ce priveşte "modernizarea statului român".
În 2004-2005, treptat, în numele "interesului public", Traian Băsescu a deschis ostilităţile pe mai toate fronturile: mai întâi a intrat în război cu premierul pe care el însuşi îl dorise şi îl desemnase- Călin Popescu Tăriceanu, apoi cu Parlamentul care l-a şi suspendat. Alianţa care l-a adus la putere s-a rupt, iar, pe final de mandat, a adus la guvernare PSD, "visul" său spulberându-se ulterior înaintea alegerilor prezidenţiale. Trecerea în revistă a acestor episoade este semnificativă pentru viitorul imediat: formarea guvernului.
Izolarea PD-L
Traian Băsescu anunţa în campanie că va desemna premierul de la partidul cu cel mai mare număr de mandate, respectiv PD-L. În condiţiile în care, timp de cinci a
