Foarte curand, cu numele noului premier in mapa, Traian Basescu se va prezenta la primul examen major de presedinte la inceputul celui de-al doilea mandat. Va avea de infruntat cateva provocari uriase chiar si pentru un jucator ca el, exersat in situatii limita. Va desemna un prim-ministru din interiorul PDL sau din afara lui? Va recupera figurile tocite din partid, va defila tot cu Berceanu, Blaga, Udrea, Videanu? Sau va avea, in sfarsit, curajul impunerii unor competente reale, cu pretul sacrificarii unor politicieni extrem de utili in realegerea sa, dar expirati, ramasi in urma vremurilor si cu reputatie indoielnica?
Lista provocarilor e, desigur, mai lunga. Negocierile cu liberalii par formale. Conditiile maximale puse de Crin Antonescu sugereaza ca armata lui Dinu Patriciu se va retrage in opozitie. S-ar putea ca, dupa discutiile de la Cotroceni programate in cursul zilei de astazi, Traian Basescu sa constate ca va trebui sa se multumeasca cu fragila majoritate formata din PDL-UDMR-minoritati si pestritul grup al independentilor.
Desigur, Traian Basescu isi poate lua libertatea de a invita punctual in viitorul cabinet figuri onorabile din PNL, eventual lideri din teritoriu care se simt reprezentanti ai liberalilor care au votat pro-Basescu. Cooptarea lor peste capul lui Antonescu comporta insa riscul deschiderii unui subiect sensibil in PNL: Basescu sparge partidul, la fel ca in 2006, vrea sa-i distruga pe liberali.
Dar sa revenim la prima mare problema: numele premierului. Va obliga PDL sa-si asume guvernarea in vremuri de criza economica? Ar fi un act de curaj, asa ar fi corect si in acord cu propriile sale declaratii publice facute dupa caderea guvernului Boc. Un premier asumat de un partid se bucura de o mai mare sustinere decat un pseudo-independent sau un tehnocrat. Si unul, si altul vor fi nevoiti sa taie in carne vie i
