Delirul electoral a luat sfîrşit. Purtat de Vînt spre eşec şi rătăcit, un timp, prin iluzia răsturnării rezultatului de facto al alegerilor, Mircea Geoană a recunoscut victoria lui Traian Băsescu. Pentru şeful PSD, adevărata înfrîngere abia urmează. Tradiţia socialistă a devorării liderilor este prea puternică, iar Mircea Geoană, prea slăbit ca să o infirme. Hoitari – hoinari ca Mitrea şi Oprescu au simţit mirosul sîngelui şi dau, deja, tîrcoale animalului politic rănit. Apelul la unitate lansat de Geoană şi angajamentul său reînnoit pentru o social-democraţie modernă sînt gemetele neputinţei. Traian Băsescu este noul preşedinte. Va fi diferit de cel vechi? Mandatul 2009-2014 va fi al şefului de stat sau al unuia de partid, asemenea precedentului? Au fost eliberate din chingile electorale marile politici restante sau se va reedita politichia contondentă? Scăpat de obsesia unei noi candidaturi, Traian Băsescu ar avea, acum, teoretic, mai multă libertate de mişcare. Este, oare, mai puternic? Un om dator nu îşi mai aparţine în totalitate. Dar unul dator vîndut din punct de vedere politic? Succesul din 2009 nu a mai fost al personalităţii, ci al maşinăriei de partid puse în slujba sa. Profitînd de poziţia de unic administrator, PDL a reactivat şi mobilizat exemplar vechii sponsori, a găsit noi finanţatori, s-a folosit de instituţii într-un mod care i-a făcut invidioşi pe pesedişti, a şantajat, mituit, ameninţat. Totul pentru ca Băsescu să cîştige alegerile. Rezultatul este al partidului, iar acesta vrea să-şi recupereze investiţia. În cinci ani de zile, rolurile în familia Băsescu – PDL s-au inversat. Totuşi, preşedintele mai are un as în mînecă: alegerile legislative din 2012. Chiar dacă vor fi favoriţi, din postura de principali beneficiari ai resurselor puterii, democrat-liberalii nu au interesul ca, prin atitudinea lor, să-l determine pe preşedinte să ia o d