Specialiştii spun că românii nu cunosc aromele originale. Cel mai des sunt falsificate vinurile dulci şi cele îmbuteliate la PET. Când vine vorba de vinuri de calitate, românul este foarte uşor de păcălit cu falsuri, mai ales dacă sunt şi de circulaţie largă, spun vinarii. Sursa: Codrin Prisecaru
Potrivit Alinei Roşu, directorul de marketing ale Cramelor Halewood, foarte uşor de falsificat sunt vinurile care au un rulaj foarte mare. Acestea trebuie să fie foarte căutate, să aibă rotaţie rapidă la raft pentru a nu putea fi depistate foarte uşor.
Caz celebru: Vincon Vrancea sau Vinton Vrancea?
„Nu se falsifică produse ieftine, ci doar branduri cunoscute, cu preţuri peste medie. Mai mult, produsul trebuie să aibă sisteme de circulaţie paralele (dacă se vinde doar în supermarket nu tentează falsificatorul)”, ne-a mai spus reprezentanta Cramelor Halewood. Cel mai cunoscut caz de falsificare a brandului şi a vinului este cel al „Vincon Vrancea”, după care a apărut „Vinton Vrancea”.
Şansele de falsificare a băuturii sunt mari întrucât românul obişnuit nu are o cultură a vinului, spre exemplu acesta nu ştie ce gust trebuie să aibă un Chardonnay sau un Savignon Blanc. Vinarii, vinovaţi pentru lipsa elementelor de siguranţă Peste 90% din sticle nu au elemente de siguranţă în afară de etichetă, spun producătorii de vin.
„Foarte puţini producători apelează la elemente de si guranţă, cele care există fiind de genul hologramelor (cu protecţie). De multe ori însă, hologramele nu fac decât să certifice falsul”, mai spune Alina Roşu.
Potrivit lui Daniel Negrescu, brand manager Murfatlar, şansele de a cumpăra un vin contrafăcut cresc substanţial atunci când vorbim de buticuri, prăvălii sau vânzători de vin de pe marginea drumului.
„Marile magazine nu-şi permit să-şi compromită numele punând în
