Munca la Scînteia a reprezentat pentru toţi cei implicaţi un demers absolut inedit. Scrisul la zi dublat, fundamentat pe munca de recompunere a trecutului, specifică istoricului. Pentru noi, "cei de la Scînteia", anul acesta a reprezentat un an la puterea a doua: o zi din 1989 şi o zi din 2009 trăite simultan. A fost nu doar trăire dublă, ci şi contribuţia la un proiect unic în presa din ţară şi de oriunde, un proiect care a creat nişte tendinţe repede urmate şi de alte publicaţii. Realizând pagina de externe, am constatat cât de atentă era presa internaţională la ceea ce se petrecea în România lui '89. În fiecare zi, undeva în lume cineva scria un articol despre ţara noastră. Iar ştirile despre ei înşişi, chiar românii le căutau mai ales "afară", unde se presupunea că presa liberă putea spune adevărul.

Dar, de multe ori, realitatea românească se arăta pentru jurnaliştii străini ca un hăţiş bine îngrădit încât erau determinaţi să dea frâu liber speculaţiilor. Informaţiile care ajungeau la ei rareori puteau fi temeinic verificate.

ARHIVA REL

În acei ani, cea mai importantă sursă de informaţii a fost pentru români postul Radio Europa Liberă (REL). Am consultat şi noi arhivele REL, surse de nepreţuit fiind rapoartele lui Michael Shafir, şeful secţiei cercetare, şi pentru care îi mulţumim. Pentru analiza crizei create încă de la începutul anilor '80 de Ceauşescu pentru plata datoriei externe am recurs la excelentele rapoarte întocmite la REL de politologul Anneli Ute Gabanyi. Informaţia perisabilă, specifică presei audio, a fost fixată prin aceste cuprinzătoare şi documentate analize destinate conducerii postului şi departamentelor guvernamentale şi diplomatice americane.

Cum gazetarii de la Radio Europa Liberă nu aveau acces curent la surse primare, mult din materialul transmis pe post avea la bază zvonuri sau relatări extre