Este profesor de muzică, dar în acelaşi timp este singurul compozitor de muzică simfonică şi camerală din Sibiu

Dragostea sa pentru muzică vine încă din anul 1948. Pe vremea aceea era elev la o şcoală generală din Craiova, iar peste drum de şcoala respectivă locuia un fost magistrat, pe numele de Georgescu. Fiul acestuia, Remus Georgescu, actualmente un mare dirijor şi compozitor al României, avea pe atunci 16 ani şi „el cânta o muzică pe care nu o mai auzeam nicăieri. Era un fel de şoc pentru mine, era o muzică plină de sensuri. Petreceam şi câte o oră afară lângă fereastra lui.” spune domnul Remus.

Primele compoziţii, primele influenţe

În 1950 a început să ia lecţii de pian cu profesorul Nicolae Julea şi mai apoi cu Jeni Constantinescu în cadrul Şcolii de artă Corneti din Craiova. La 17 ani a studiat şi armonie, iar prima lucrare compusă de el are titlul de „Apus de soare”şi este practic o bucată muzicală făcută pentru un cor pe patru voci, iar versurile au fost realizate tot de dânsul.

Compozitorul Remus Rizescu recunoaşte că au fost doi oameni care i-au influenţat profund munca şi viaţa. Cei doi sunt Ovidiu Gheorghiu şi Alexandru Racu. Ovidiu Gheorghiu i-a fost profesor în liceu, dar „fusese magistrat. De la el am învăţat practic toată teoria necesară. Fusese în închisoare, la canal şi se angajase la noi la şcoală după ce a ieşit” spune domnul Remus. Pe Alexandru Racu l-a cunoscut în anul 1956 şi „nu mă mai săturam de improvizaţiile şi desigur de convorbirile cu el. Mă hipnotiza, iar acum îmi dau seama s-ar putea ca lucrările mele să-şi tragă seva din improvizaţiile muzicale pe care le auzisem la el. Avea o satisfacţie teribilă să vadă ce efect au asupra mea improvizaţiile lui” spune compozitorul.

Pentru a scăpa de armată s-a înscris la un colegiu de asistenţi medicali de laborator, a lucrat un an ca asistent în localitatea Rupea,