După ce aproape 20 de ani a lucrat în domeniul utilajelor grele, al pieselor de maşini şi în comerţ, Iulia şi-a găsit adevărata vocaţie: psiholog, militant pro-vita.

PROFIL

Născută. 20.07.1967, Hunedoara

Educaţie. Facultatea de Electromecanică Hunedoara, Facultatea de Psihologie „Vasile Goldiş” Arad

Experienţă. 6 ani în mişcarea pro-life, coordonatoarea centrului de consiliere „MAMA Miriam“

Familie. Căsătorită, două fete

A vrut, iniţial, să studieze fizică atomică sau la Facultatea de Construcţii din Cluj, dar s-a bucurat că nu a luat examenul de admitere pentru că îl cunoscuse deja pe cel care avea să-i fie soţ şi se temea că distanţa ar putea să le strice relaţia. S-a căsătorit, dar la facultate nu a renunţat: a făcut electromecanică, deşi a trăit cu senzaţia că nu i se potriveşte. După terminarea studiilor, timp de 17 ani, a lucrat contabilă la Întreprinderea de Utilaj Greu din Peştiş.

Psihologul de la casierie

„Făceam şi muncă de casierie şi, pentru că lucram cu bani, eram singura, în afara directorului, care avea un birou numai al ei. Probabil din cauză că era singurul loc din firmă unde se putea vorbi «între patru pereţi», dar şi pentru că eu sunt o persoană empatică şi prietenoasă, toţi veneau să mi se destăinuie. Niciodată nu m-aş fi gândit că voi ajunge să fac din asta o meserie”, a povestit Iulia. După aproape două decenii petrecute în întreprindere a refuzat să mai lucreze acolo în momentul în care ar fi trebuit să preia gestiunea societăţii. „Din cunoştinţele mele de mecanică îmi dădeam seama că erau lucruri neconforme în inventare şi eram sub o presiune enormă la gândul că voi fi răspunzătoare pentru asta”, a mărturisit Iulia. A decis să plece şi a lucrat o vreme în domeniul auto, apoi într-un supermarket, dar simţea în continuare că nu îşi găsise locul.

Consiliere, dar şi sprijin