26 ianuarie 2010, Cimitirul Ghencea Civil, diiiiiis-de-dimineaţă. Câini, milogi, lumânări, aurolaci, nostalgici cu urdori la ochi, coroane de flori (din plastic, unele), zăpadă şi mult soare. Miros de pământ crud. Pensionarii, pe caz de boală, majoritatea, aprind câte o lumânare şi bâzâie, trăgându-şi mucii la intervale dese. Unii râd, până li se hâţână protezele, pe care cu mândrie le poartă de pe vremea lui Nea Nicu. Clopotul bate în dungă, neştiind pentru cine. Şi anul ăsta, de ziua lui Nicolae Ceauşescu, "nostalgicii iepocii de aur" s-au strâns, ciopor, la mormântul fostului dictator, pentru a se tângui în fel şi chip. E un circ sinistru ce se repetă de două ori pe an în cimitirul Ghencea, cu personaje îmbrăcate ca-n 1980, prin care urlă vocea trecutului „glorios", când bebeluşii erau hrăniţi cu ceai în maternităţi, zeci de biserici cădeau sub lama buldozerelor, în măcelării se găseau doar cârlige metalice unse cu grăsime, iar în cele 2 ore de televiziune pe zi, numele cizmarului analfabet şi al soţiei sale, absolventă de 4 clase primare, erau pomenite în fiecare minut. Mi se face silă şi-mi vine să plec. Oricum, e un ger de-ţi îngheaţă şi nervul în măsea. Mă opreşte-n loc un moşulică, beat-ştangă, cu izmenele pişate şi chef de dialoguri instante. Îmi pune gheara în piept şi zice, duhnind a trăscău: „Voi, tinerii, habar-n-aveţi cini ie Ceuşăscu! Vă spui io: ie ăl mai mare dântre domnitori! Pentru noi, oamenii muncii cari am construit socialismu' şi ţara, iel n-a murit. Ceauşăscu trăieşte!" Scoate apoi o sticloanţă înzilizită din buzunar şi trage un gât. Continuarea pe: Reportervirtual.ro Comentarii (0) Scrie comentariu (va rugam aveti rabdare pana acesta va fi moderat)
Nume
Comentariumicsoreaza | mareste
Am citit si accept Regulile pentru postarea comentariilor.
Adauga comentariu
Va rugam activati JavaScript pentru a posta
