Viorica D CiorbagiuViorica D. Ciorbagiu era, în 1970, ziarista la Romania Libera. Era în culmea gloriei ei jurnalistice, dupa ce publicase o ancheta intitulata "Doi cu sapa, cinci cu mapa" al carei titlu a devenit un fel de zicere populara. In plus, arata bine. Asta l-a facut pe Vasile B., seful sectiei de Etica de la Scînteia, sa-i propuna o colaborare sexual-profesionala, tovaraseasca. Cum doamna Ciorbagiu nu a vrut sa practice echitatia cu eticul scînteist a iesit un scandal monstru ale carei unde de soc au ajuns pana la tovarasul Nicolae Ceausescu. A fost, practic, primul si ultimul caz public de hartuire sexuala din istoria Romaniei socialiste. Doamna Ciorbagiu, azi o scriitoare apreciata, a acceptat sa ne povesteasca tarasenia.
Jurnalul National: Ce dracu' putea sa fie în capul unui activist de partid care se dezbraca în pielea goala, hodoronc-tronc, în casa unei doamne? Ce învartea sectia de Etica a Scînteii, unde se producea tovarasul respectiv?
Viorica D. Ciorbagiu: Culmea, ei vanau cazurile de imoralitate, vegheau la puritatea revolutionara si sa se respecte atitudinea pudibonda a partidului. Stiu si cazuri de oameni care s-au sinucis dupa ce i-a facut Scînteia imorali.
La noi, la Romania Libera, era o atmosfera mai relaxata decat la ei. Era redactor-sef Ion Margineanu, un ardelean de-al nostru, mai deschis la cap. El îmi publicase ancheta "Doi cu mapa, cinci cu sapa" care ma facuse cunoscuta, avusese mare succes. Dupa aparitia ei a început sa ma sune insistent personajul nostru, sa-i spunem ca într-o carte de-a mea Vasile Celmare (traieste si nu vreau sa-l bag în seama inutil), sa-mi solicite colaborarea la Scînteia cu o ancheta despre functionari publici.
Eu nu prea aveam chef de "organul partidului" si îl tot amanam. Habar n-am ce a fost în capul lui. Se tot invita la mine sa bem un vin. Pana