LANSARE. Câteva zeci de scrisori trimise pe adresa postului de radio din München, între anii 1979-1985, au fost adunate într-un volum editat de Polirom. Sursa: coldwaves.ro

Atenţie! Nu întindeţi coarda prea tare, că nu e bine”, îl admonestează un „Un cetăţean român” pe Nicolae Ceauşescu, în vara lui 1982, cu vehemenţa şi curajul celui pe deplin apărat de semnătura anonimă.

Mesajul său către conducătorul Republicii Socialiste România a fost citit pe 5 septembrie, în acelaşi an, la radio Europa Liberă. Era una dintre sutele de scrisori care reuşeau să fenteze Securitatea sau vameşii şi să ajungă în căsuţa poştală de la München.

Circa 500 de scrisori anual

O parte din scrisorile trimise pe adresa Europei Libere au fost reunite pentru prima dată întrun volum editat de Polirom: „Ultimul deceniu comunist. Scrisori pentru Radio Europa Liberă I. 1979-1985”, coordonat de Gabriel Andreescu şi Mihnea Berindei. Un al doilea volum va cuprinde o altă selecţie, din ultimii ani ai regimului.

Între 1962 şi 1967, potrivit coordonatorilor cărţii, postul primise 25.887 de scrisori din Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi România. Numărul celor care soseau din ţară s-a redus drastic, însă, în urma mă surilor de interceptare a corespondenţei: de la 3.483, în 1965, la 561, în 1966.

Până la Revoluţie, radioul a primit constant circa 500 de epistole anual. Scrisorile erau adresate fie conducerii postului sau unora dintre redactori, fie cuplului Ceauşescu sau autorităţilor române. Majoritatea celor din volum au fost citite în emisiunile „De vorbă cu ascultătorii” şi „Actualitatea românească”.

„O mamă nefericită”

Puţini şi-au asumat poziţia critică - printre ei, Doina Cornea, Dorin Tudoran, Ion C. Brătianu sau părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa. Cei mai mulţi au semnat cu pseudonim