La doi pasi de biblioteca Academiei Romane, Ion Cristoiu scrie si citeste intr-o casa-biblioteca, in care fumul de tigara e parfumul care se asorteaza cu mirosul cartilor ce tapeteaza apartamentul in fiecare camera, inclusiv in sufragerie. Colectionar impatimit de ceasuri si stilouri, batranul gazetar te poate surprinde si cu pasiunea pentru tehnica moderna. "Sunt bolnav dupa timp", imi sopteste unul dintre cei mai cunoscuti romani, printre dintii in care-si tine pipa in timp ce ochii par sa ticaie in ritmul limbilor de ceas. Dupa trei ore de povesti despre presa, politica, online si cultura, am decis sa rup in doua primul interviu acordat unui blog al carui cititor este si Ion Cristoiu. Azi prima parte, maine a doua.
Reporter Virtual:Dupa ce criza a lovit puternic presa in 2009, la ce ne-am putea astepta in acest an? Concedierile masive au cernut cumva neghina sau au fost facute pe criterii personale, revansarde?
Ion Cristoiu: Nu cred ca ceea ce s-a intamplat in presa si ce ar mai trebui sa se intample este efectul crizei. Dupa parerea mea, este un proces - chiar benefic - deoarece in Romania ultimilor ani institutiile de presa s-au dezvoltat peste cerintele pietii. Avem cinci televiziuni de stiri, un lucru unic in lume, francezii au una pe extern si una pe intern, la 50 de milioane de locuitori (daca nu ma insel), au aparut foarte multe ziare pe criteriul carnatarilor care si-au facut un ziar ca sa poata sa mai faca o afacere, presa s-a dezvoltat in ultimii ani nu potrivit cerintelor pietii, ci potrivit cerintelor mogulilor si carnatarilor - e o diferenta intre cele doua forme de proprietate.
In acest context, presa nu s-a constituit pe sistemul competitiei de piata. Si atunci, jurnalistii-angajati, directorii, nu s-au gandit in fiecare zi la raportul cheltuieli-bani castigati-tiraj-rating, ci s-au gandit ca patronul le da bani oricum. Eu
