Profesorul de matematică din Darabani este pasionat de pictură, sculptură, poezie, dar este şi un împătimit al artei fotografice. Profesorul Constantin Ionel Bichir predă matematica la Grupul Şcolar Darabani. Cu toate că este un pedagog al ştiinţei exacte, uimeşte prin cultura pe care o are.
Înclinaţia către artă o moşteneşte de la tatăl său, inginer de profesie, care preda vioara la şcoala normală din localitatea natală, Bârlad. A optat să lucreze la Darabani în anul 1977, ghidându-se după harta României. A crezut că linia roşie de pe hartă care traversa oraşul reprezenta calea ferată.
S-a înşelat, era doar şoseaua. Cu toate acestea, s-a ataşat rapid de aceste locuri, pe care le consideră adevărata sa casă.
Un vis l-a oprit să plece
A avut o tentativă de a pleca la Botoşani în 1997, când a promovat examenul pe post la Şcoala nr. 5 din municipiu. „Cu o noapte înainte de a pleca la Botoşani am avut un vis în care alunecam în mocirlă şi un înger strălucitor mi-a întins o scară pe care am urcat şi am găsit apoi drumul spre casă. După ce am primit acest semn divin am fost convins că locul meu este la Darabani şi nu în altă parte“, a declarat profesorul poet. Legat de vis, a scris mai târziu poezia „Scara”.
A fost nevoit să meargă la Bucureşti la Ministerul Învăţământului şi să facă demersuri complicate pentru a reprimi postul de la Darabani. Acum locuieşte într-o cameră pe cât de simplă, pe atât de încărcată cu amintiri şi sentimente. Profesorul are un „altar al creaţiei“, compus dintr-o bibliotecă ticsită de cărţi, înconjurate de picturile şi sculpturile sale, creaţii care reprezintă oglinda sufletului său. Fiecare este un crâmpei din viaţa sa. Nimic nu este întâmplător. Aici se află „expoziţia“ vieţii sale. Iubirile sale, copiii, bunătatea şi gingăşia bunicii care l-a crescut, se regăsesc în operele sale.
A o
