Despărţite doar de câţiva metri, două zone din municipiul Târgu-Jiu arată realitatea în care suntem nevoiţi să trăim. Pe de-o parte, parcul, care găzduieşte singurele opere în aer liber ale sculptorului Constantin Brâncuşi, iar, pe de altă parte, cartierul romilor din Meteor. Două lumi diferite, unde joncţiunea este dată chiar de amplasare.
Un turist venit să vadă Poarta Sărutului sau Masa Tăcerii poate "vizita", fără prea mari dificultăţi de orientare, şi cartierul romilor, aflat la 5 minute distanţă de mers pe jos. Şi, brusc, măreţia sculpturii din piatră este eclipsată de turnuleţele de prost-gust de pe palatele romilor. Şi, pentru că România a devenit deja ţara tuturor posibilităţilor, în cartierul Meteor, situat în zona 0 a municipiului, impozitul pe clădiri şi terenuri nu poate fi colectat.
În municipiul Târgu-Jiu, chiar în zona centrală a urbei s-a clădit un cartier al romilor. Aici, ţiganii şi-au pus iniţial corturile pe terenurile altor proprietari. Dacă la început era vorba doar despre câteva familii, acum cartierul numără sute de ţigani. Şi, dacă la început erau corturi amplasate pe terenuri, acum tronează sute de palate ţigăneşti. Impozitul pe ţigănie nu se poate aplica nici în această zonă, funcţionarii de la Direcţia de Taxe şi Impozite Târgu-Jiu aflându-se în imposibilitatea de a-i executa din diverse motive. În evidenţele perceptorilor, romii din Meteor figurează cu sute de mii de lei datorii la stat.
PALATUL DIN CURTE ŞI CORTUL-DORMITOR
De la intrarea în Meteor te izbeşte prostul-gust îmbinat cu luxul exorbitant. Palatele ţigăneşti au turnuleţe sub diverse forme pe acoperiş, în timp ce curtea casei este placată cu marmură. Turnuleţele de pe acoperişurile palatelor ţigăneşti au şi o tradiţie. "Ţiganii nomazi au stat iniţial în corturi. Turnuleţele de pe acoperişur
