Titlul de mai sus este acelasi cu cel al cartii semnate de preotul Gabriel Herea aparuta recent la Ed. Patmos (Cluj-Napoca, 2010), lucrare care-si propune o noua perspectiva asupra picturii bisericesti din nordul Moldovei. Din anul 2003 Gabriel Herea are sansa sa fie preot paroh in comuna Patrauti (Suceava) si custode al binecunoscutei biserici ridicate de Stefan cel Mare. Fiind inca doctorand (din 2007) al Universitatii din Iasi - cu o teza intitulata "Mesajul eshatologic al spatiului liturgic crestin: arhitectura si icoana in Moldova secolelor XV - XVI" - Pr. Gabriel Herea se grabeste, iata, sa ne impartaseasca o parte dintre studiile acestei teze.

Ceea ce se poate observa ca fenomen interesant in breasla foarte mica de altfel a celor care se ocupa cu hermeneutica frescelor moldave sunt doua tendinte complementare. La un pol se afla ghizii teologi (majoritatea calugari sau calugarite, dupa '89) al caror discurs a ramas tributar, din pacate, unei interpretari facile, fara subtilitati ori filosofii. Esti introdus in temele frescelor de la Voronet sau Sucevita prin povesti cuminti pigmentate uneori cu observatii ridicole mostenite inca din perioada ghizilor de dinainte de '89: "Ia priviti cum s-au semnat austriecii pe fresce! (dupa ocuparea Bucovinei)", prefacându-se a nu vedea ca fresca este murdarita de semnaturi regretabile apartinând in egala masura si unor straini, dar si unor români verzi, de la noi, din popor. Daca pui cumva intrebari despre studiile recente cu privire la fresce esti concediat cu o grimasa care sa te descurajeze. Pe de alta parte, la celalalt pol, exista cartile laicilor care in ultimii ani au propus viziuni de o exceptionala coerenta - ma gândesc la splendidul album si studiu facut de Anca Vasiliu, "Monasteres de Moldavie: XIVe-XVIe si'cles: Les Architectures de l'image" (Humanitas, 1998), sau la inedita si foarte ofertanta carte a l