Doi fermieri clujeni şi-au retras dosarele prin care cereau finanţări europene. Agricultorii nu au primit credite de la bănci pentru a putea asigura cofinanţarea proiectelor europene, din fonduri structurale.

Cei doi ferimieri clujeni care au renunţat la dosarele prin care cereau bani europeni sunt din Cătina şi Ţaga. Iosif Balla, agricultor din Ţaga, ar fi dorit să cultive pe 300 de hectare de teren păioase şi porumb. A cerut de la UE aproape 1,5 milioane de lei. El spune că a renunţat la cererea de finanţare după jumătate de an de alergat de la o bancă la alta, după un credit, pentru cofinanţare.

„Proiectul meu a murit din faşă. Am fost la patru bănci. Mi-au spus că e recesiune, că să mai aştept, când au auzit că îmi trebuie banii pentru agricultură. Practic, m-au refuzat politicos înainte să le zic în amănunt ce vreau să fac cu banii. Le-am cerut în scris motivul refuzului. N-au vrut să mi-l dea“, povesteşte experienţa lui cu băncile din judeţul Cluj, Iosif Balla.

Dobândă de 25%

Ioan Gecan din Cătina a dorit să-şi cumpere un tractor performant cu toate atelajele necesare, pentru a putea produce hrană pentru cele 10 vaci pe care le are în ferma sa de 50 de hectare. Ar fi avut nevoie de 3,7 milioane de lei. Aşa că şi-a întocmit şi el dosar pentru accesarea de fonduri europene, apoi alte câteva dosare pentru fiecare bancă în parte căreia i s-a adresat pentru un credit.

„Numai hârtiile şi drumurile pe la bănci m-au costat 18.000 de lei. Când mi-au zis că dobânda va fi de 25 la sută, mi-am făcut un calcul: doar să plătesc dobânda într-un an ar fi trebuit să dau 120.000 de lei. Cine vrea să ia bani europeni, rămâne sărac. De unde atâţia bani?“, se întreabă Ioan Gecan.

Schema de finanţare

Pentru a primi bani pentru agicultură, solicitantul trebuie să asigure jumătate din suma cerută. „Din partea de 50% de cofinanţare,