Proiectul de rezoluţie cu privire la interzicerea cianurii în mineritul din Europa, care se votează astăzi în Parlamentul European (PE), se conturează foarte clar ca un atac direct al Ungariei asupra intereselor economice ale României, într-o perioadă de criză, în care statele din regiune se află în competiţie pentru atragerea capitalurilor. Textul rezoluţiei urmăreşte oprirea investiţiilor de la Roşia Montană, în condiţiile în care Uniunea Europeană are deja o legislaţie foarte strictă pentru folosirea cianurilor în minerit.
Din punctul de vedere al "războiului economic", Ungaria acţionează pentru blocarea investiţiei derulate de Roşia Montană Gold Corporation, care ar aduce beneficii directe de peste 4 miliarde de dolari pentru România şi ar însemna înfiinţarea a mii de locuri de muncă. O logică a competiţiei economice urmărite de Budapesta presupune păstrarea României la un nivel de subdezvoltare industrială şi fără infrastructură, ceea ce ar aduce investiţiile către Ungaria, pe termen lung. De altfel, Ungaria a făcut presiuni pentru blocarea proiectului minier de mai mulţi ani, invocând temeri legate de ecologie. Pe de altă parte, unii politicieni ungari merg şi mai departe, cu argumente revizioniste, gândindu-se că bogăţiile Transilvaniei ar putea fi exploatate, de generaţiile viitoare, in interiorul Ungariei. In acest context, moţiunea din PE nu este decât o mostră de nationalism pe care Ungaria o serveşte Europei.
De altfel, tema a apărut pe agenda PE în urma unei iniţiative a eurodeputatului Laszlo Tokes, cunoscut pentru tendinţele sale revizioniste, şi a eurodeputatului ungar Janos Ader. Iniţiativa lor este susţinută puternic şi de eurodeputata Renate Weber, care a coordonat activităţile Fundaţiei Soros în România. Nu este încă clar ce o mână în luptă pe Daciana Sârbu, una din iniţiatoarele moţiunii. Cert este că aceasta nu este deloc
