Viaţa omului este marcată de câteva momente importante: naşterea, botezul, căsătoria şi moartea. Deoarece toate aceste evenimente din existenţă implică schimbări majore de identitate şi de statut social, oamenii au construit în jurul lor ceremonii complicate pentru ca trecerea de la un stadiu la altul să se facă uşor, fără zbucium. Sursa: Iuliu Pop / Catalogul expoziţiei „Lumea credinţei – spiritualitate românească” de la Muzeul Judeţean Satu Mare

“Toate societăţile tradiţionale îşi ritualizează, îşi organizează orice fel de schimbare de identitate. Pentru că atunci când apare o schimbare de identitate e un moment periculos. Orice trecere, orice schimbare este percepută ca un risc. Şi atunci acel spaţiu sau acel timp al trecerii trebuie protejat prin ritualuri”, explică Vintilă Mihăilescu, director general al Muzeului Ţăranului Român, apariţia acestor ceremonii.

În lumea satului românesc tradiţiile legate de riturile de trecere continuă să supravieţuiască. Unele mor, altele sunt îmbogăţite. În orice caz, atât timp cât va exista tulburare în faţa apariţiei unei noi vieţi sau a dispariţiei omului de lângă noi, oamenii vor folosi ritualuri care să îi ajute.

"Cutremurarea rămâne la fel de groaznică şi la oraş şi la sat"

Unele au avut succes şi au fost preluate şi în mediul urban. Un singur exemplu: acoperirea oglinzilor la priveghi. „Cred că din ce în ce mai multe lucruri vor fi preluate din lumea satului pentru că, indiferent de mediul urban sau rural, cutremurarea rămâne la fel de groaznică şi la oraş şi la sat. În momentul în care nu ştii ce ar trebui să faci ca lucrurile să se desfăşoare bine preiei din lucrurile desfăşurate la sat”, spune Ioana Popescu, director de cercetare la Muzeul Ţăranului Român.

În schimb, unele obiceiuri obscure cu greu mai pot fi înţelese, şi chiar specialiştii au dificultăţi în a le înţelege semn