Subtire si delicata, seamana mai degraba cu o adolescenta in ultimul an de liceu. Nu ti-o imaginezi luptatoare in ring. Luminoasa si zambitoare, ii lipsesc incordarea si asprimea marilor sportive de performanta. Cand colo, Alina e cea mai mare judokana pe care a avut-o Romania vreodata, cea mai mare a Europei, campioana olimpica si, in curand mondiala! Discreta, tacuta, muncitoare cu ziua prin sali de sport, vitrina ei de acasa e plina de aur. Si tot cu aur e scris si numele tarii, ori de cate ori Alinei i se aseaza pe frunte cununa invingatorilor.
Un sport frumos, dar fara idoli
- Ai cucerit din nou aurul european la judo (categoria 48kg), dupa ce in 2008 ai obtinut primul titlu olimpic al Romaniei la acest sport. Iata numai doua succese extraordinare, suficiente ca romanii sa stie totul despre tine. Si totusi, nu. In ciuda rezultatelor fantastice, popularitatea scazuta a unui sport isi condamna eroii la anonimat. Asadar, cine esti, Alina Dumitru?
- Sunt nascuta la Bucuresti, pe 30 august 1982, intr-o familie frumoasa, care mi-a fost sprijinul principal in intreaga mea cariera. Nu am fost deloc oameni avuti. Parintii mei au muncit din greu ca eu si cei doi frati ai mei mai mari sa avem cele necesare. La fel, a fost nevoie de multe sacrificii pentru ca eu sa pot face sport de performanta. Toata viata le voi fi recunoscatoare pentru asta, iar acum, incerc cat pot de mult sa le intorc parintilor mei aceste gesturi. Am inceput judo-ul prin clasa a cincea. Eleva fiind, se faceau selectii la scoala si am fost curioasa sa vad ce e cu acest sport, total necunoscut pentru mine pana atunci. Imi placea sportul in general, faceam tenis, handbal, chiar fotbal, la care continuu sa fiu destul de priceputa. Si acum ne mai antrenam la lot cu cate o miuta, si sunt destoinica la driblinguri si pase. Dar intre toate aceste sporturi, am ramas in sala de
