În Mehedinţi se întâlnea o practică foarte interesantă ce avea ca scop să o facă pe proaspăta nevastă să nască băieţi sau copii care să aibă o anumită trăsătură, preferată de sătenii din zonă. Sursa: „Iosif Berman: A Photo Album” / Arhiva de imagine a Muzeului Ţăranului Român

După cununia religioasă, nuntaşii se duceau la casa mirelui, unde urma să aibă loc masa mare. Înainte de a se aşeza, soacra mare o lua pe mireasă de mână, o aşeza pe vatră, iar apoi îi punea un băiat mic pe genunchi. Pentru ca primul său copil să fie băiat, mireasa îi mângâia sexul iar apoi îi dădea în dar un colac împletit.

Tot în această regiune, soacra o punea pe nora sa să se uite pe coş pentru ca ea să nască prunci cu ochii negri.

Nunta, paşaport pentru maturitate şi reproducere

OLTENIA

• În Gorj, când venea alaiul mirelui să ia mireasa de acasă, rudele de sex feminin ale miresei (numai cele căsătorite), stăteau în faţa porţii închise şi spuneau: „Ieşim cu luna înaintea soarelui”. Naşa, care venea cu mirele, răspundea: „Noi ieşim cu soarele înaintea lunii”. Se spunea de trei ori, apoi se deschideau porţile.

• În Dolj, când mireasa era primită în gospodăria mirelui, ea era suită pe o masă, iar apoi soacra mare o dădea jos, lunând-o în braţe, ca să-i arate că va trăi bine cu ea şi îi trecea prin sân bani de argint pentru ca nora ei să fie sănătoasă ca banul.

• În Mehedinţi, masa pe care era suită mireasa era învârtită şi se spunea că aşa cum se învârte masa, aşa să se învârtă mireasa în casa socrilor. Tot acolo, mireasa era aşezată pe vatră şi aduna tăciunii. Se zicea că aşa cum stau tăciunii pe vatră, aşa să stea mireasa la casa mirelui.

• În Gorj, la ieşirea din biserică, se juca o horă în care intrau fetele uitate din sat, în speranţa că le va veni şi lor rândul cât de curând la măritiş.

• În unele sate din Olt, după cununie, înainte de masa mar