În ultimii ani, au fost ridicate numeroase agropensiuni. Multe dintre ele aşteaptă ca un turist să le treacă pragul, măcar din când în când. Altele înfloresc lângă izvoare cu ape cu proprietăţi terapeutice. Totuşi, lucrurile ar putea merge mai bine şi pentru proprietari şi pentru agenţiile de turism dacă ar reuşi să colaboreze. Sursa: Alina MuresanSursa: Alina MuresanSursa: Alina Muresan
1 /.
În România, agroturismul rămâne încă o activitate aflată la început de drum. Nici agenţiile de turism nu se străduiesc foarte mult să promoveze turismul rural, dar nici proprietarii de agropensiuni nu sunt dispuşi să investească în promovare. Cei care o fac, aleg să plătească pentru crearea şi dezvoltarea unui site. Dacă li se cere însă să furnizeze materiale prin intermediul poştei electronice, răspund sincer că nu ştiu să folosească acest serviciu, aşa cum a constatat reporterul evz.ro.
La fel, mulţi dintre ei nu au fax, aşa că materiale informative pot fi trimise doar prin faxul unei unităţi poştale, aflată la câţiva kilometri distanţă.
Mulţi dintre proprietarii de agropensiuni se aşteaptă ca, deveniţi membri ai unei asociaţii şi plătitori ai unei contribuţii, să beneficieze de o avalanşă de clienţi. Însă, spune Alina Mureşan, reperezentanta ANTREC în judeţul Sălaj, mulţi proprietari nu înţeleg ce înseamnă să fii membru într-o asociaţie şi să comunici printr-o agenţie.
„Dificultatea nu este să construieşti o pensiune, ci să o faci să fie profitabilă pe termen lung. Cred că mulţi, pur şi simpluau nimerit în turism, pentru că au avut acces la finanţări şi au făcut o pensiune. Construcţia de agropensiuni era până nu demult un sport naţional”, spune Alina Mureşan.
Omul sfinţeşte locul
Contribuţia anuală pe care o plătesc proprietarii de pensiuni pentru a fi membru ANTREC este de aproximativ 350 de lei. În
