Italianul spune că personaje gen Marian Iancu nu au ce căuta în conducerea unor cluburi precum FC Timişoara, iar apariţiile lor publice dăunează sportului-rege în România.
„Adevărul": Cum vă simţiţi în postura de campion al României?
Andrea Mandorlini: Această performanţă este una dintre cele mai importante din cariera mea! Sunt fericit că, în cele din urmă, deşi am avut şi momente mai grele, echipa a arătat tărie de caracter şi am învins.
Rămâneţi la Cluj?
Toată lumea mă întreabă asta. Orice antrenor este atras de mirajul Ligii Campionilor. Contractul meu s-a prelungit automat cu încă un an, deci nu mai trebuie să zic nimic. Oficial nu am discutat despre asta, dar lucrurile vin de la sine, vom vedea.
Aţi pus vreo condiţie pentru a continua?
Nu sunt genul de antrenor care să pună condiţii, sau să accepte să i se pună. Decizia mea nu depinde de astfel de lucruri. Liga Campionilor este tentantă pentru orice antrenor. Promovarea cu Atalanta am reuşit-o când eram în al doilea an de antrenorat şi nu am pierdut niciun meci tot sezonul. Acum am şansa să joc în Liga Campionilor, sunt două lucruri total diferite, dar ambele importante.
Care au fost momentele- cheie ale campionatului?
Au fost două. Primul s-a consumat la Urziceni, chiar în prima etapă a returului. Am câştigat acolo şi asta a fost extrem de important. Apoi am continuat cu o serie de meciuri bune, atât în cupă, cât şi în campionat, şi asta m-a făcut să cred că putem lua titlul.
V-a fost frică în vreun moment că o să rataţi primul loc?
Vă spun sincer că niciodată!
Nici atunci când vă conducea Craiova cu 2-0 la pauză?
Nici atunci! La pauză nu am făcut altceva decât să încerc să-i readuc pe băieţi cu gândul la joc. Erau complet deconectaţi, gândul lor era altundeva. Le-am spus că, dacă îşi revin, putem întoarce meciul, ceea ce s-a şi întâ