Dacă miniştrii au salarii fixe, subalternii lor îşi rotunjesc substanţial veniturile cu o serie de sporuri, prime şi indemnizaţii care uneori le triplează câştigurile de bază.
Sporuri dintre cele mai diverse şi recompense în funcţie de numărul de stele de pe umeri - acestea sunt atuurile care-i fac pe unii secretari de stat din subordinea ministrului de interne, Vasile Blaga, să fie mai bine plătiţi decât şeful lor.
„Aceşti oameni au funcţia de generali şi este normal să aibă venituri mari. Ei au cea mai mare responsabilitate în acest minister, nuministrul”, explică comisarul-şef Marin Gruia, preşedintele sindicatului Naţional al Poliţiştilor.
Salariul la stat nu reflectă competenţele
Dacă, în alte ţări europene, fiecare funcţie este recompensată după importanţa ei, la noi lucrurile au fost deformate. Salariile brute ale miniştrilor au fost plafonate la 7.600 de lei, în timp ce secretari de stat sau alţi directori din instituţii câştigă aproape dublu sau chiar triplu.
În Germania, de exemplu, un ministru câştigă circa 12.000 de euro, în timp ce secretarul de stat se situează la circa 10.000 de euro lunar. „Nu de salariile miniştrilor se îngrijora lumea, nu ei trebuiau să fie un exemplu”, consideră Constantin Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
El susţine că plafonarea salariilor miniştrilor este un populism lipsit de conţinut. Potrivit acestuia, problema salariilor trebuia corectată într-un proces mai amplu - cum sunt structurate ministerele, cu ce se ocupă ele, pentru ce sunt plătiţi oamenii de acolo.
Pârvan a criticat faptul că Ministerul Economiei continuă să menţină ambasade în ţări unde nu se mai justifică acest lucru. Instituţia susţine financiar peste 110 reprezentanţi în ţări străine - consilieri sau secretari economici, miniştri consi