După ce a rezolvat problema alegerilor prezidenţiale, desfăşurate sub deviza «Cine fură mai cu spor? / Comuniştii "noştri" ori comuniştii "lor"?», Emil Boc s-a reîntors la obsesia de a împărţi sărăcia în România prin instigarea membrilor unor categorii sociale împotriva celorlalţi.
Astfel, în septembrie 2009, domnul prim-ministru a acţionat împotriva salariaţilor, descurajându-i în primul rând pe cei care doresc să continue activitatea profesională după pensionare. Acum, Emil Boc se apropie cu paşi mărunţi şi repezi de un alt obiectiv: "civilizarea" pensiilor militarilor care au trecut în rezervă şi beneficiază în mod legal de un asemenea drept.
Emil Boc nu este original atunci când acţionează în mod deschis pentru micşorarea abuzivă a pensiilor militarilor de carieră.
De exemplu, potrivit unui document existent la Arhivele Naţionale Istorice Centrale (fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri - Stenograme, dosar 12/1949, fila 66), în şedinţa Consiliului de Miniştri din 19 octombrie 1949, Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu şi-au manifestat în mod deschis opoziţia faţă de regimul special de pensionare a cadrelor militare şi faţă de statutul privilegiat pe care urmau să îl aibă militarii români, selecţionaţi pentru a urma cursuri în URSS.
În procesul-verbal al reuniunii respective s-a consemnat astfel: "Tov. Bodnăraş a prezentat proectul (sic!) de Decret pentru micşorarea duratei de disponibilitate şi stabilirea procedurii de rechemare din retragere pentru boală a ofiţerilor, subofiţerilor şi maiştrilor militari.
Luând parte la discuţii, Tov-ii Vasile Luca, Ana Pauker şi T. Georgescu arată că nu e just să se aplice un regim de pensionare diferenţiat ofiţerilor, ci trebuie stabilit un regim unic aplicabil tuturor oamenilor muncii, inclusiv ofiţerilor.
În concluzie, s-a trasat sarcină Ministerului Apărării Naţio
